Acest model de guvernanta economica propus de Comisia Europeana si agreat atât de Consiliu cat si de Parlamentul European  are, in primul rând, rolul de a echilibra si a controla economiile naționale. Si asta tocmai pentru ca ne dorim ca de acum încolo sa avem capacitatea de a identifica dezechilibrele economice la timp pentru a putea aplica masurile corective necesare.
          Este clar ca, pentru a putea realiza, in viitor, obiective precum creșterea competitivității, promovarea ocupării forței de munca, consolidarea stabilității financiare sau imbunatatirea situației finanțelor publice trebuie sa ne luam angajamente mult mai ambițioase si mai concrete atât la nivel național cat si european.
          Pachetul legislativ privind guvernanta economica este compus din șase propuneri, dintre care patru urmăresc consolidarea Pactului de stabilitate si creștere si supravegherea bugetara iar celelalte doua au in vedere monitorizarea si controlul dezechilibrelor macroeconomice in Uniunea Europeana.
          Intensificarea monitorizării tarilor membre printr-o evaluare anuala a bugetelor naționale, o mai buna coordonare a politicilor economice, aplicarea de noi sancțiuni pentru deficitele excesive, o mai mare transparenta in luarea deciziilor si a cheltuielilor guvernamentale dar si independenta profesionala a statisticilor si controalelor referitoare la situația financiara a unei tari reprezintă doar câteva dintre prevederile acestui pachet legislativ.
          In plus, stabilind un set de cerinte minime pentru cadrele nationale, vom incuraja atat asumarea de responsabilitati bugetare cat si eficacitatea procedurii de deficit excesiv. Este foarte important insa, ca planificarea bugetara a statelor membre sa aiba la baza previziuni realiste acordand, totodata, o atentie corespunzatoare sustenabilitatii sistemelor lor de protectie sociala precum schemele de pensii si sistemele de sanatate.
          In ceea ce priveste pozitia Grupului ALDE, am sustinut intotdeauna necesitatea unei strategii de iesire din criza si implicit a unor masuri imediate. Pachetul de guvernanta economica si cel de supraveghere economica reprezinta un pas inainte in acest sens, insa, din pacate, nu suficient pentru a depasi situatia extrem de grava in care ne aflam.
          Ieri, Presedintele Grupului ALDE, Guy Verhofstadt a adresat o scrisoare Presedintelui Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso solicitand ca Executivul european sa prezinte, cat mai curand, o noua abordare globala si comprehensiva menita a depasi actuala criza economica. ALDE propune cateva masuri concrete printre care: numirea unui membru al Comisiei Europene in functia de ministru european de finante, cu sarcina principala aceea de a definii liniile directoare ale politicii economice din zona euro, recapitalizarea sectorului bancar european, stabilirea unui sistem comun de emitere a bondurilor precum si stabilirea unui Pact pentru Convergenta Economica, Locuri de Munca si Crestere Economica.
          Pentru mai multe detalii pe aceasta tema gasiti, aici, scrisoarea mai sus mentionata.

In calitate de coordonator ALDE in Comisia REGI a Parlamentului European am susținut ca trebuie să ne concentrăm asupra modului în care noii indicatori şi priorităţile UE ar putea spori utilizarea fondurilor structurale pentru finanţarea infrastructurii nu numai in cazul transporturilor, ci şi in ceea ce privește domeniul energetic. După cum știm, politica de coeziune reprezintă cheia dezvoltării pe termen lung a statelor din Uniunea Europeana si de aceea este foarte important este sa avem o coordonare mai buna intre politicile teritoriale si cele sectoriale iar prioritățile privind infrastructura de transport şi energie trebuie să se reflecte în cadrul sistemului financiar al fondurilor structurale.

Cred ca este absolut necesar sa construim o reţea transnaţională de drumuri si de aceea trebuie găsite soluţii privind modul în care putem îmbunătăţi şi  stimula acest tip de programe. Pentru aceasta avem nevoie , in primul rând, de strategii naţionale eficiente dar şi de prioritizarea proiectelor.

Studiile demonstreaza ca majoritatea statelor membre nu si-au îndeplinit obiectivele în ceea ce priveşte punerea în aplicare a proiectelor de infrastructura. Deci, este foarte clar că trebuie accelerata selecția proiectelor si implementarea lor. Desigur, acest aspect nu este suficient. Am mai susținut, in cadrul dezbaterii, ca avem nevoie de proiecte de bună calitate iar în ceea ce privește noile state membre trebuie imbunatatita urgent capacitatea administrativa.

In cazul Romaniei, statisticile Comisiei Europene arata foarte clar ca tara noastră a folosit doar 1% din fondurile alocate pentru transport in aceasta perioada de programare. Este extrem de îngrijorător atâta timp cat știm foarte bine ca lipsa infrastructurii este una din piedicile in calea creșterii economice si competitivității tarii noastre.

Iată de ce va propun sa citiți si documentele prezentate de specialiștii prezenți la dezbaterea organizata de grupul ALDE  (www.alde.eu ). Poate, măcar in al doisprezecelea ceas, reprezentanții guvernului României vor pune in practica recomandările oficialilor de la Bruxelles.

https://docs.google.com/leaf?id=15lBphvzkT4pimyugxOKgNHMtine7MlpWkpraq_ReLUUqNWk5Tof3qP1V2Z3u&hl=en_US&authkey=CNKsj4sM&pli=1

https://docs.google.com/leaf?id=1XbKxfafswXjhFqRuCZcdxoNjApZShOyLWvuV2AoXueBCkuSG5EexCXVD5jHJ&hl=en_US&authkey=CKavvw0

https://docs.google.com/leaf?id=17CBFyL6CLwnAiK7MuAbEjkeI6mCbuROavDICjPKcIiaMXWaiantyNi8tut2T&hl=en_US&authkey=CNiqvckC

https://docs.google.com/leaf?id=1evHSyvqdX3u0sBFUGnawyAD9yP3D_GtonHVsvkDKTe2nWwq_Ih0hGvm1W7Q6&hl=en_US&authkey=CJD8u5QN

 Prin acest proiect, am putea implementa, in Romania, modelul finlandez de educatie (programa scolara si metodele de predare) la o scoala din Sectorul 6 al Capitalei si, astfel, vom putea incerca o alternativa la sistemul nostru de educatie. Modelul finlandez este recunoscut de organismele europene, ca fiind unul dintre cele mai bune sisteme de invatamant din Europa.

 In faza initiala, profesorii finlandezi si administratorii vor lucra impreuna cu omologii lor români. Vor avea loc cursuri prin intermediul unui portal online, materialele de studiu vor fi traduse in ambele limbi, si, bineinteles, vor fi organizate vizite regulate de studiu. Profesorii vor putea participa la seminarii in vederea incurajarii schimbului de experienta si a bunelor practici.

 Acest proiect-pilot are scopul de imbunatati performanta din domeniul educatiei. Ne dorim ca acest proiect, odata inclus in bugetul pentru anul 2011, sa fie doar prima etapa dintr-un program care va putea fi extins pe viitor in mai multe State Membre.

Marţi 4 martie 2008, Camera Deputaţilor a aprobat proiectul legii pentru alegerea prin vot uninominal a membrilor viitorului Parlament al României.

Legea în sine este, a fost, si va fi în continuare viu comentată, discutată si analizată de presă, politicieni sau specialişti în drept sau sisteme electorale. De aceea cred că nu mai este nevoie de alte comentarii asupra elementelor tehnice şi mă voi opri doar asupra unor aspecte de noutate cuprinse in textul viitoarei legi.

As vrea să remarc în primul rând că pentru prima dată în istoria României, o iniţiativă legislativă propune reprezentarea parlamentară a românilor care trăiesc în afara graniţelor ţării. Propunerea legislativă prevede repartizarea a două mandate de senator şi a patru mandate de deputat acestora, parlamentari aleşi direct de către conaţionalii noştri care locuiesc în străinătate, tot prin vot uninominal.

Un alt obiectiv important al acestei propuneri legislative este reprezentat de prevenirea fraudelor electorale. Votul desfăşurându-se în colegii uninominale, este eliminată posibilitatea de a vota prin sistemul turismului electoral, fiecare cetăţean putând să voteze numai la secţia de votare la care este arondat. Insistăm de asemenea pentru utilizarea cărţilor de alegător, ca modalitate eficientă de prevenire a votului dublu.

Personal consider că introducerea votului uninominal este un avantaj pentru tinerii din politica românească, ei putând acum ca pe baza propriilor lor competenţe să candideze pentru obţinerea unui mandat de senator sau deputat, fără a mai fi nevoie ca să fie „agreeaţi ” pe listă de către conducerea partidului.

PNL a susţinut încă din anii ‘90 reformarea clasei politice, un proces extrem de complex, cu multe aspecte delicate, votul uninominal nefiind decât o componentă a acestui proces. PNL a fost primul partid politic care a propus un proiect legislativ de vot uninominal, revăzut şi ameliorat în anul 2005, proiect care ulterior s-a materializat într-o propunere legislativă privind “Codul electoral”.

Ceea ce vreau să remarc, şi o fac cu mare satisfacţie, este căi, ntroducerea votului uninominal reprezintă dovada clară a maturităţii la care a ajuns clasa politică românească, clasă politică care a realizat necesitatea propriei reforme în contextul recunoaşterii şi aplicarii valorilor europene în societatea românească.

De asemenea, este important de remacat faptul că politicienii români au răspuns practic unei dorinţe a cetăţenilor României, care, în marea lor majoritate, susţin noul sistem electoral, în contextul în care încrederea alegătorilor în politicienii români devenise tot mai mică.

În aceste condiţii putem constata succesul întregii clase politice care a pus reforma, deci România modernă şi valorile democraţiei europene, în faţa intereselor politicianiste.