Cu aceasta ocazie, am discutat impreuna cu reprezentanţii instituţiilor europene şi Preşedinţia poloneză a UE, experţi locali şi regionali implicati in politica de coeziune, precum si aleși locali din mai multe state membre, printre care si primarii USL: Andrei Chiliman (primarul Sectorului 1 din București), Romeo Stavarache (primarul municipiului Bacău) si Tudor Pendiuc (primarul municipiului Pitești), despre locul pe catre trebuie sa il ocupe dezvoltare locală integrată, in politicile si programele UE, post-2013.
 
  Dezbaterea a fost deosebit de interesanta deoarece am discutat pe marginea propunerilor Comisiei Europene privind metoda de dezvoltarea locală, cu accent deosebit pe dimensiunile urbana şi rurală ale politicilor teritoriale de dezvoltare.

          Propunerea Comisiei Europeana sustine punerea in aplicare a metodei de dezvoltare locala astfel incat parteneriatele locale, definite “de jos în sus”, sa fie integrate in strategiile de dezvoltare locala si regionala. Acestea vor putea fi finantate cu ajutorul Fondului European de Dezvoltare (FEDR), Fondului European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) precum şi a Fondului Social European (FSE).

          Discuţia din PE s-a concentrat in mod deosebit pe problemele cu care ne confruntam in prezent, lectiile pe care ar trebui sa le invatam din experientele trecute si implicit modalitatile prin care putem imbunatatii legislatia europeana, in domeniu, astfel incat aceste forme de dezvoltare locală şi de parteneriat sa raspunda, pe viitor, cu adevarat, nevoilor autoritatilor locale si regionale.
 
          Concret, ne dorim sa incurajam parteneriatele dintre mediul public, privat si organizatiile de voluntariat, oferind astfel un instrument foarte puternic de mobilizare si implicare a comunitatilor locale, organizatiilor si a cetatenilor.

          Desi Comisia a propus deja cateva solutii viabile pentru o parte dintre problemele cu care se confrunta autoritatile locale si regionale in accesarea si implementarea proiectelor finantate din bani europeni consider ca inca mai sunt multe aspecte de clarificat.

          In acest sens, am ridicat o serie de probleme identificate atat in ultima perioada de programare cat si in prezent, precum: lipsa unei definitii clare a metodologiei de dezvoltare locala si a coerentei cu alte programe si fonduri europene, necesitatea coordonarii intre strategiile definite de parteneriatele locale si regionale si strategiile nationale si europene, importanta consolidarii capacitatii administrative a statelor membre, deficitara, in mod deosebit, in noile state membre care nu au nici experienta si nici resursele necesare.

          In acest context, masuri precum implicarea autoritatilor locale inca din etapa prelegislativa, simplificarea cadrelor legislative si introducerea unor sisteme de monitorizare eficiente a activitatii derulate la nivel national sau crearea unui model unic de audit, ar contribui semnificativ la realizarea obiectivului de reducere a riscului de eroare si, implicit, la cresterea ratei de absorbtie a fondurilor europene.

          Este foarte important ca pentru viitoarea perioada de programare pe langa regulamentul comun stabilit la nivel european si aplicabil tututor statelor membre sa ne asiguram ca acestea nu vor avea posibilitatea de a introduce reguli suplimentare, la nivel national, cu atat mai mult cu cat acest mod de lucru si-a dovedit ineficienta, in actuala perioada de programare.
        Monitorizarea şi evaluarea trebuie sa impulsioneze invatarea politicilor si, impreuna cu controlul financiar, sa constituie un stimulent pentru imbunatatirea calitatii performantei.
         Sunt ferm convinsa ca o buna guvernanţă la nivel european, naţional, regional şi local este fundamentală pentru asigurarea calităţii procesului de luare a deciziilor, a planificării strategice şi a punerii în aplicare eficiente şi cu succes a politicii de coeziune.
          In ceea ce priveste rolul autoritatilor locale si regionale, este evident ca o implicare activa a acestora in procesul decizional inca din etapa prelegislativa alaturi de o analiza pertinenta a  eficientei mecanismelor gestiunii repartizate, cu diferitele responsabilitati ce revin atat Comisiei cat si statelor membre reprezinta garantia obtinerii unor rezultate mai bune in privinta absorbtiei fondurilor europene, in viitoarea perioada de programare.
          Prin urmare, este foarte important ca statele membre să ia masurile care se impun pentru a-si consolida capacitatea administrativa si a asigura cofinanţarea proiectelor atat prin contribuţii naţionale cat şi cu sprijin sub forma instrumentelor de inginerie financiară, cu scopul de a creste procentul de absorbtie a fondurilor si de a evita intarzieri suplimentare majore in materie de investitii.
          Tot cu aceasta ocazie, am sustinut si am solicitat Comisiei Europene continuarea proiectului “Erasmus pentru alesii locali si regionali” deoarece ofera posibilitatea unui schimb de experienţă activ în special în privinţa accesării fondurilor europene prin promovarea proiectelor comune şi a schimbului de experienţă. In acest sens, PE a adoptat, recent, un amendament care prevede alocarea unui buget de 2 milioane de Euro, insa, Comisia Europeana este cea care trebuie sa vina cu o propunere concreta care sa asigure, derularea efectiva a acestui program.

          Aceasta a fost doar o prima dezbatere pe marginea pachetului legislativ propus de Comisia Europeana însa, pe parcursul anului viitor, in cadrul procesului de consultare, vom organiza, in PE, mai multe evenimente de acest gen. In acest mod, ne asiguram ca, cel putin  la Bruxelles, vocea autoritatilor locale si regionale este auzita si luata in considerare, in cadrul negocierilor, astfel incat viitorul pachet legislativ sa răspunda nevoilor si problemelor cu care aceștia se confrunta.  

          Ideal ar fi ca si la nivel national, Guvernul Boc-Udrea sa aiba aceeiasi deschidere in a dezbate si consulta autoritatile locale si regionale dar si cetatenii in legatura cu propunerea Comisiei Europene privind viitorul pachet legislativ si, in mod deosebit, aspectele care afecteaza in mod direct Romania.

          Din pacate insa, acest Executiv, lipsit de orice credibilitate si consecventa nu numai la nivel national ci si la nivel european a picat demult examenul de trecere si la capitolul transparenta si comunicare fata de proprii cetateni. Aspectele despre care va vorbesc dar, mai ales, modul in care Romania va negocia legislatia europeana pentru urmatoarea perioada de programare ne va afecta, pe toti, pana in anul 2020. 

Pentru mai multe informatii pe aceasta tema va rog sa consultati documentele atasate: LDA_29_11_11_FP_fin, LEADER_CEMR_LDseminar, Piskorz – Urban Development, Seminar local development – ESF, 29_11_11_Seminar_Local_Development_final.

Pachetul propus de Comisie prevede un set de reguli foarte stricte pentru accesarea fondurilor europene în următoarea perioadă de programare. Concret, cuprinde un regulament general de stabilire a normelor comune care reglementează Fondul european de dezvoltare regionala (FEDER), Fondul social european (FSE), Fondul de coeziune (FC), Fondul european agricol pentru dezvoltare rurala (FEADR) si Fondul european pentru afaceri maritime si pescuit (EMFF). In plus, documentul cuprinde trei regulamente specifice pentru FEDER, FSE si Fondul de coeziune, doua regulamente referitoare la obiectivul de cooperare teritoriala europeana si, respectiv, la Gruparea europeana de cooperare teritoriala (GECT), doua regulamente privind Fondul european de ajustare la globalizare (FEG) si, respectiv, programul pentru schimbare sociala si inovare sociala precum si o comunicare privind Fondul de solidaritate al Uniunii Europene (FSUE).

In cadrul reuniunii de azi am adus in discuție o parte din punctele pe care le consider problematice si care sunt extrem de importante pentru Romania. Acestea vor trebui analizate si prin urmare le voi sustine pe parcursul negocierilor ce vor urma:

Reducerea bugetului alocat pentru politica de coeziune la 2.5% din PIB – aceasta masura nu este in avantajul tarii noastre care inregistreaza, in continuare, un decalaj important din punct de vedere al dezvoltarii, in raport cu celeleate state membre.
Limitarea finantarii pentru companiile mari – Comisia sustine doar finantarea companiilor mari care se concentrează pe proiecte de Cercetare & Dezvoltare. Consider deosebit de important sa ne asiguram ca, si in viitoarea perioada de programare,  companiile care au un numar de angajati mai mare de 250 de persoane vor putea sa acceseze bani europeni si pentru altfel de proiecte decat cele de Cercetare&Dezvoltare cu atat mai mult cu cat acestea colaboreaza foarte strans cu IMM-urile, carora dupa cum se stie, li se va acorda o importanta sporita in viitoarea perioada de programare.
Contractul de Parteneriat – Propunerea Comisiei la acest capitol este foarte neclara. Prin urmare, pe langa clarificari privind elementele de continut si partenerii care vor semna un astfel de contract am solicitat Comisiei să elaboreze un ghid pentru actorii din sectorul public şi privat privind punerea în practică a parteneriatului, a principiilor de guvernanţă pe mai multe niveluri precum şi a abordării integrate, recomandand ca măsurile care vizează promovarea acestor abordări să fie finanţate în cadrul asistenţei tehnice oferite de FEDER.
Dezvoltarea Urbana – Comisia a propus adoptarea unei liste de cel mult 300 de orase cu un numar maxim de 20 de orase pe stat membru care sa fie incluse in cadrul unei platforme de dezvoltare urbana. Din punctul meu de vedere este foarte important sa stim exact cum vor fi selectate cele 20 de orase cu atat mai mult cu cat indicatorii comuni mentionati in viitorul regulament  al FEDER vor favoriza mai mult orasele mari. In acest sens, consider ca o solutie mult mai buna ar fi inlocuirea acestei liste a oraselor  cu o lista a zonelor urbane, care sa fie propusa de statele membre, si care sa cuprinda mai multe orase. In acest fel, impactul si eficienta acestor proiecte europene va fi mult mai mare.
Conditionalitatile macro-economice -  Comisia doreste sa inaspreasca conditionalitatile aplicate fondului de Coeziune, printr-un nou mecanism care sa-i permita suspendarea automata a fondurilor. Avand in vedere faptul ca, din punctul meu de vedere, nu exista o legatura directa intre esecurile macro-economice ale unui stat membru si politica sa de dezvoltare regionala consider ca masura de a sanctiona statele membre codase din punct de vedere economic prin suspendarea automata a fondurilor europene ar fi una nedreapta pentru beneficiari in primul rand. Astfel, din cauza greşelilor unui guvern şi incapacitatea acestuia de a gestiona situaţia economică a unui stat membru vor plăti cetăţenii care sunt, de fapt, beneficiarii politicii de coeziune şi ai fondurilor structurale.
In continuare, propunerile Comisiei Europene vor fi examinate si amendate atat in cadrul  PE, prin intermediul Comisiei REGI cat si in Consiliu, in calitate de co-legislatori, obiectivul final pe care ni l-am propus fiind acela de a ajunge la un acord asupra textului, pana la sfârșitul anului 2012.
In ceea ce ma priveste, pentru următorul an de negociere îmi doresc, in primul rand, să convingem Executivul European că nu vom reusi sa simplificam, cu adevarat, procedurile si implicit sa facilitam accesul beneficiarilor la fondurile europene, decat daca vom limita posibilitatea ca statele membre să impună condiții suplimentare, la nivel național, față de cele impuse, deja, de la Bruxelles.
Prin urmare, implicarea si contributia noastra, a europarlamentarilor din Comisia REGI, in procesul de negociere a viitorului pachet legislativ este una foarte importanta insa este vital ca si in cadrul Consiliului interesele Romaniei sa fie sustinute cu consecventa si eficienta.
Avand in vedere insa lipsa crasa de credibilitate de care “se bucura” Guvernul Boc in randul celorlate state membre o astfel de misiune este, din punctul meu de vedere, imposibila.
In concluzie, sansa Romaniei este ca la momentul la care se va lua decizia finala in cadrul Consiliului, sa fie reprezentata de un alt guvern, un alt prim-ministru, care sa aiba argumentele si credibilitatea necesara pentru a asigura succesul in negocierile privind viitorul politicii de coeziune si bugetul alocat din fondurile structurale pentru perioada 2014-2020.

Privind răspunsul Comisiei Europene referitor la regionalizarea României

“Regionalizarea nu ar trebui sa fie o prioritate pentru guvernul Romaniei! Comisia Europeana considera ca Executivul ar trebui sa isi concentreze toate eforturile pentru a accesa cat mai mulți bani europeni, având in vedere ca avem o rata de absorbție de doar 3,4%.

In luna iulie, am adresat o întrebare Comisiei Europene care s-a referit la intenția executivului roman de a reorganiza teritorial Romania. In schimb, in răspunsul primit astăzi,  Executivul European a găsit de cuviința sa atragă atenția inca o data, ca suntem codașii Europei in ceea ce privește absorbția fondurilor europene si prin urmare guvernul ar trebui sa isi concentreze eforturile, in primul rând, pe soluționarea acestei probleme.

Este clara disperarea oficialilor de la Bruxelles, care din păcate, nu găsesc in guvernul României un partener de discuție credibil si capabil sa implementeze masurile care se impun.

Asa cum am spus in repetate randuri, Comisia Europeana confirma si astăzi, ca nu a fost informata oficial cu privire la intenția președintelui Băsescu si a premierului Boc de a reorganiza teritorial Romania.

Mai mult, comisarul Oli Rehn precizeaza foarte clar ca statele membre trebuie sa informeaze Comisia Europeană cu privire la toate modificările care survin la nivelul unităților administrative, în măsura în care acestea ar putea afecta nomenclatorul european in domeniu (NUTS).”

Documentul oficial il gasiti aici: Raspunsul Comisiei Europene

Polonia este un model european de urmat din mai multe puncte de vedere. In primul rând, in ceea ce privește folosirea banilor europeni, aceasta tara a reușit sa contracteze aproape toți banii alocați de UE pentru aceasta perioada. Astăzi, ministrul polonez a fost prezent la un schimb de opinii in cadrul Comisiei pentru Dezvoltare Regionala a PE si a explicat care sunt cele 3 elemente care au condus la acest succes: o foarte buna capacitate administrativa, implementarea unor proiecte mari si impartirea eficienta a regiunilor. In plus, doamna ministru Bienkowska a susținut, cu modestie, ca orice stat membru poate atinge acest obiectiv, daca isi concentrează politicile pe rezultate concrete.
In al doilea rând, Polonia este un model de urmat deoarece oficialii acestui stat membru au pregătit din timp discuțiile cu Parlamentul European si Comisia Europeana, chiar înainte de a prelua Președinția UE. Va dau din nou exemplul ministrului pentru dezvoltare regionala, cu care am avut întâlniri inca din luna martie si am discutat despre ceea ce trebuie realizat in următoarele șase luni.
 Cred ca in acest moment dificil pentru Uniunea Europeana este foarte bine ca Polonia a preluat Președinția, tocmai pentru ca aceasta tara susține politicile care privesc dezvoltarea regionala si, mai ales, susține păstrarea aceluiași buget pentru următoarea perioada de programare.
 Însa, negocierile nu vor fi deloc ușoare in următoarele luni. In septembrie, Comisia Europeana va publica noul regulament referitor la politica de coeziune iar Polonia va trebui sa ajungă la o concluzie, împreuna cu celelalte state membre, referitoare la noul cadru legislativ. Sunt câteva puncte dificile care vor trebui abordate si unul dintre acestea se refera la crearea regiunilor de tranziție (pentru regiunile care au intre 75 si 90% din PIB). Sunt opinii pro si contra in rândul statelor membre, in ceea ce privește acest aspect însa, deși pentru Romania aceasta categorie nu se aplica deocamdată (pentru ca noi avem regiuni sărace), am susținut înființarea regiunilor intermediare tocmai pentru a le da posibilitatea acestora sa utilizeze cat mai mulți bani europeni, in speranța ca si Romania va putea intra in aceasta categorie, cat mai curând.
 Astăzi, ministrul dezvoltării regionale din Polonia a făcut o impresie foarte buna, in Parlamentul European, si a convins ca politica de coeziune este cea care poate contribui la creșterea economica a statelor membre. Spre deosebire de ministrul roman al dezvoltării regionale care a ignorat invitația Parlamentului European, din luna aprilie, si mai mult decât atât l-a trimis pe secretarul de stat, Răzvan Murgeanu, care a pus Romania într-o situație extrem de jenantă prin prestația lamentabila pe care a avut-o.

Ramona Manescu: “Am solicitat Comisiei Europene o analiza a impactului pe care l-ar avea amplasarea unui depozit de deseuri radioactive al Bulgariei, la doar 4km distanta de Dunare si de granita cu Romania.”

 Coordonatoarea liberalilor europeni in Comisia pentru Dezvoltare Regionala a Parlamentului European a instiintat Comisia Europeana cu privire la intentia Bulgariei de a amplasa depozitul national de deseuri radioactive in zona localitatii Kozlodui, in apropierea granitei cu Romania.

 “Conform documentelor oficiale, mai mult de 30 000 de oameni vor fi afectati in urma amplasarii acestui depozit in imediata vecinatate a celor 23 de localitati in care acestia traiesc. Nu putem accepta ca 350 de mii de tone de deseuri nucleare sa fie depozitate la Kozlodui pana in anul 2075 si sa puna in pericol viata romanilor care traiesc in aceasta zona. Daca guvernul Romaniei nu este in stare sa se opuna categoric acestui proiect criminal, cred ca Executivul European trebuie sa opreasca acest demers.

 Consider ca este vital ca fiecare stat membru sa elaboreze politici si programe prin care sa se asigure ca deseurile nucleare sunt gestionate si depozitate definitiv in conditii de siguranta, mai ales dupa ce am fost martorii dezastrului de la Fukushima. Initiativa autoritatilor bulgare incalca legislatia europeana in vigoare si din acest punct de vedere cred ca proiectul ar trebui interzis.”

 NOTA: Parlamentul European a adoptat in luna iunie o rezolutie referitoare la prelucrarea deseurilor radioactive si a combustibilului. In plus, acest aspect este reglementat si de Directiva 2009/71/Euratom a Consiliului din 25 iunie 2009 de institutire a unui cadru comunitar pentru securitatea nucleara

Argumentul sefului statului, potrivit căruia astfel se vor reduce cheltuielile si birocrația din actualul sistem, poate suna bine. La fel de bine suna si când ne-a promis ca vom trai bine si apoi am văzut ca faptele sale au demonstrat contrariul. Printr-o astfel de reorganizare, seful statului nu face altceva decât sa îngreuneze situația romanilor care utilizează aceste servicii, dar pentru Băsescu nu contează. Este mai important sa favorizeze PDL la alegerile locale. Gândiți-va, cum ar fi de exemplu, ca un roman dintr-un sat din Vaslui sa fie nevoit sa se deplaseze la Bacău pentru a-si ridica subvenția agricola, doar pentru ca așa vrea Traian Băsescu. Va imaginați ce cozi infernale ar urma sa avem la aceste servicii centralizate de președintele României?

Cred ca mai degrabă seful statului ar trebui sa indemne guvernul sa facă ceva pentru ca actualele servicii sa devina funcționale iar daca dorește sa modifice actuala structura a tarii, sa ceara părerea romanilor, printr-un referendum.

Iată câteva riscuri ale reorganizării administrative brutale propuse de PDL:
o   costurile imense pentru cetățean;
o   bulversarea aparatului de stat si paralizarea unor sisteme, cum ar fi justiția;
o   blocajele in relația cu UE
o   periclitarea relansării economice

Tocmai de aceea, pentru o reforma reala, Uniunea Social Liberala a propus astăzi un model concret pentru dezvoltarea regionala a României, care sa vina cu adevărat in sprijinul cetățenilor. Va propun sa îl citiți, accesând acest link: http://issuu.com/PNL_ro/docs/proiectul_usl_privind_dezvoltarea_regionala_1_

In calitate de coordonator ALDE in Comisia REGI a Parlamentului European am susținut ca trebuie să ne concentrăm asupra modului în care noii indicatori şi priorităţile UE ar putea spori utilizarea fondurilor structurale pentru finanţarea infrastructurii nu numai in cazul transporturilor, ci şi in ceea ce privește domeniul energetic. După cum știm, politica de coeziune reprezintă cheia dezvoltării pe termen lung a statelor din Uniunea Europeana si de aceea este foarte important este sa avem o coordonare mai buna intre politicile teritoriale si cele sectoriale iar prioritățile privind infrastructura de transport şi energie trebuie să se reflecte în cadrul sistemului financiar al fondurilor structurale.

Cred ca este absolut necesar sa construim o reţea transnaţională de drumuri si de aceea trebuie găsite soluţii privind modul în care putem îmbunătăţi şi  stimula acest tip de programe. Pentru aceasta avem nevoie , in primul rând, de strategii naţionale eficiente dar şi de prioritizarea proiectelor.

Studiile demonstreaza ca majoritatea statelor membre nu si-au îndeplinit obiectivele în ceea ce priveşte punerea în aplicare a proiectelor de infrastructura. Deci, este foarte clar că trebuie accelerata selecția proiectelor si implementarea lor. Desigur, acest aspect nu este suficient. Am mai susținut, in cadrul dezbaterii, ca avem nevoie de proiecte de bună calitate iar în ceea ce privește noile state membre trebuie imbunatatita urgent capacitatea administrativa.

In cazul Romaniei, statisticile Comisiei Europene arata foarte clar ca tara noastră a folosit doar 1% din fondurile alocate pentru transport in aceasta perioada de programare. Este extrem de îngrijorător atâta timp cat știm foarte bine ca lipsa infrastructurii este una din piedicile in calea creșterii economice si competitivității tarii noastre.

Iată de ce va propun sa citiți si documentele prezentate de specialiștii prezenți la dezbaterea organizata de grupul ALDE  (www.alde.eu ). Poate, măcar in al doisprezecelea ceas, reprezentanții guvernului României vor pune in practica recomandările oficialilor de la Bruxelles.

https://docs.google.com/leaf?id=15lBphvzkT4pimyugxOKgNHMtine7MlpWkpraq_ReLUUqNWk5Tof3qP1V2Z3u&hl=en_US&authkey=CNKsj4sM&pli=1

https://docs.google.com/leaf?id=1XbKxfafswXjhFqRuCZcdxoNjApZShOyLWvuV2AoXueBCkuSG5EexCXVD5jHJ&hl=en_US&authkey=CKavvw0

https://docs.google.com/leaf?id=17CBFyL6CLwnAiK7MuAbEjkeI6mCbuROavDICjPKcIiaMXWaiantyNi8tut2T&hl=en_US&authkey=CNiqvckC

https://docs.google.com/leaf?id=1evHSyvqdX3u0sBFUGnawyAD9yP3D_GtonHVsvkDKTe2nWwq_Ih0hGvm1W7Q6&hl=en_US&authkey=CJD8u5QN