Arhiva pentru categoria ‘Institutiile UE’
14 martie 2011 
3 Comentarii »
Initiativele politice intreprinse in ultimele luni la nivel european au urmarit, in mod deosebit, implementarea unor masuri care sa contribuie la sustinerea si incurajarea cercetarii si a inovarii, doua domenii considerate prioritare in cadrul Strategiei UE 2020 pentru crestere economica. Lansata anul trecut ca raspuns la provocarile impuse de criza economica, aceasta strategie isi propune sa transforme UE intr-o economie inteligenta, durabila si favorabila incluziunii, cu un nivel ridicat de ocupare a fortei de munca, productivitate si coeziune sociala. Este vorba despre o agenda destinata tuturor statelor membre care ia in considerare diverse nevoi si specificitati nationale pentru a promova cresterea tuturor. In cadrul acesteia, Comisia Europeana a stabilit sapte initiative principale pentru a stimula realizarea de progrese in fiecare domeniu prioritar iar una dintre ele este initiativa „O Uniune a inovarii”. Aceasta se adreseaza in mod deosebit cercetarii si prin intermediul ei, Uniunea Europeana isi propune sa imbunatateasca conditiile si accesul la finantari, destinate acestor domenii pentru a garanta transpunerea in practica a ideilor inovatoare dar si pentru cerestere economica si locuri de munca.
Asadar, cercetarea are un rol central in cadrul politicilor europene actuale si drept urmare este inclusa intr-una dintre cele trei prioritati esentiale ale strategiei si anume realizarea unei cresteri inteligente prin dezvoltarea unei economii bazate pe cunoastere si inovare. Concret, UE 2020 urmareste ca prin intermediul investitiilor in activitati de cercetare si dezvoltare, sa elimine decalajul dintre Europa, pe de o parte, si Statele Unite ale Americii si Japonia, pe de alta parte.
Urmand acelasi obiectiv, inca din anul 2008, Consiliul Uniunii Europene a subliniat, intr-un document privind orientarile viitoare asupra spatiului european, faptul ca cercetarea, inovarea si educatia stau la baza competitivitatii si dezvoltarii durabile in Europa si trebuie sustinute pentru a avea o economie puternica bazata pe cunoastere.
Din pacate, in tara noastre nu sunt urmarite obiectivele mentionate anterior iar Legea Educatiei are un numar foarte mic de reglementari privind cercetarea stiintifica, cuprins in doar trei articole. Mai mult decat atat, legea pune in pericol viitorul cercetarii si calitatea procesului de educatie prin inlaturarea profesorilor universitari ajunsi la varsta de 65 de ani, chiar si a celor care asigura performanta in domeniul academic. Mai exact, actul prevede la Articolul 289 pensionarea tuturor cadrelor didactice si a personalului de cercetare la 65 de ani, o varsta care este impusa fara a lua in considerare activitatea academica a unui profesor, importanta ei in cadrul universitatii si in asigurarea unei recunoasteri internationale.
Citez din lege:
“Art. 289. — (1) Personalul didactic și de cercetare se pensionează la împlinirea vârstei de 65 de ani.
(2) În învățământul superior de stat, particular și confesional se interzice ocuparea oricărei funcții de conducere sau de administrare, la orice nivel al universității, după pensionare. Mandatele celor care dețin funcții de conducere sau de administrare, la orice nivel al universității, încetează de drept în cazul persoanelor care au împlinit vârsta de pensionare. Fac excepție de la aceste reglementări funcțiile de membru al
consiliului de administrație al universităților particulare.”
Stim cu totii ca toate centrele de cercetare se bazeaza pe recunoasterea profesionala de care un profesor de elita se bucura la nivel mondial si care joaca un rol foarte important in atragerea de granturi si investitii pentru institutia din care face parte. Ori, in situatia in care aceste cadre didactice sunt inlaturate o data cu intrarea in vigoare a reglementarilor mentionate, universitațile vor ramane fara profesorii de varf iar acestia vor fi tentati sa se orienteze catre alte institutii de peste hotare. De asemenea, numarul de inscrieri la doctorat va avea si el de suferit pentru ca majoritatea acestor profesori sunt indrumatori si atrag interesul din partea viitorilor doctoranzi cu diferite propuneri de cercetare.
In opinia mea, legea ar trebui macar sa ofere posibilitatea institutiilor de invatamant superior de a evalua, in functie de activitatea academica si stiintifica, necesitatea mentinerii unui profesor chiar si dupa implinirea varstei de pensionare. Astfel de masuri sunt aplicate in tari precum Franta, Anglia sau Germania si ar fi trebuit incluse si in legislatia din tara noastra. Ele aduc din nou in discutie principiul autonomiei universitare si gradul de libertate pe care il au aceste institutii din Romania in ceea ce priveste administrarea interna.
Din pacate, in acest moment, nu avem in Romania un cadru stabil pentru sistemul de invatamant si cercetare pe care sa il putem implementa in vederea unei adevarate relansari economice bazata pe principiile avansate la nivel european. Avem in schimb o lege care penalizeaza experienta profesionala si performanta dobandita de cadrele didactice si distruge educatia si cercetarea din Romania. De aceea, cred ca ea ar trebui sa fie inlocuita cu un act normativ care sa tina cont de viziunea comuna a studentilor, elevilor, parintilor si a cadrelor didactice in materie de eficienta a sistemului educational, luand in considerare totodata prioritatile stabilite la nivelul Uniunii Europene.
11 februarie 2011 2 Comentarii »
Am participat, in aceasta saptamana, la conferinta cu tema “O piata unica, este timpul sa actionam”. Alaturi de Presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, Comisarul european pentru piata interna si servicii, Michel Barnier, Comisarul european pentru fiscalitate si uniune vamala, audit si anti-frauda, Algirdas Semeta si Comisarul european pentru sănătate și consumatori, John Dalli am discutat despre piata unica, slabiciunile si problemele cu care ne confruntam in prezent dar si solutii posibile pentru relansarea ei.
Este cunoscut faptul ca piata unica aduce foarte multe avantaje economiilor Statelor Membre. Din pacate, daca ma gandesc numai la declaratiile lui Jeffrey Franks, privind situatia economica a tarii noastre, este clar ca suntem departe de a fi competitivi pentru a putea beneficia de toate avantajele pe care piata unica le ofera Statelor Membre.
In conditiile in care in Romania inca se mai cauta solutii pentru iesirea din criza, prioritatile la nivel european au in vedere identificarea acelor masuri care sa duca la crearea de noi locuri de munca si la crestere economica. Printre masurile care au fost deja preconizate se numara modificarea Tratatului european in vederea includerii mecanismului de stabilizare financiara, consolidarea pietei interne si restructurarea domeniului fiscal.
Potrivit comisarului european pentru fiscalitate si uniune vamala, audit si anti-frauda, in perioada urmatoare Comisia va lansa o serie de initiative pe urmatoarele domenii: taxa corporatista, reforma legii TVA, reducerea dublei taxari si libera circulatie a bunurilor dincolo de frontierele externe ale Uniunii. Concret, in ceea ce priveste companiile va exista un sistem fiscal armonizat iar reforma legii privind taxa pe valoare adaugata va permite simplificarea sistemului de TVA si va reduce costurile contribuabililor si ale administratiilor fiscale. Comisia a lansat o consultare pe aceasta tema in cadrul careia cei interesati pot sa aduca contributia lor, urmand ca pana la sfarsitul anului 2011 sa avem o strategie europeana in acest domeniu.
In Parlamentul European avem in dezbatere documente care vor avea o contributie semnificativa la succesul relansarii pietei unice. Un exemplu in acest sens il constitutie Strategia UE 2020 pentru crestere economica si crearea de locuri de munca recent adoptata in grupul ALDE. Documentul este foarte important si pentru Romania si tocmai de aceea, prin intermediul catorva amendamente, am atras atentia Statelor Membre asupra necesitatii reformelor structurale pentru a reduce cheltuielile publice, birocratia dar si pentru incurajarea antreprenoriatului, a inovarii si a IMM-urilor. Orice politici fiscale intreprinse in vederea redresarii economice trebuie sa fie, in mod obligatoriu, sustinute de politici sociale iar disciplina fiscala este indispensabila in vederea asigurarii cresterii economice.
Revenind la Romania, din pacate, indiferent cat de bune vor fi masurile care vor fi luate la nivel european, la cum arata situatia in tara noastra si judecand dupa experienta recenta, care ne-a aratat ca Guvernul Boc nu a fost capabil sa puna in practica la nivel national planul european de redresare economica, mi-e foarte greu sa cred ca va putea sa puna in aplicare aceste masuri pentru ca tara noastra sa ajunga la un nivel de competitivitate care sa ii permita sa beneficieze de avantajele pietei unice relansate.
18 noiembrie 2010 1 Comentariu »
Comisia Europeana ne-a transmis recent un document de lucru care prezinta exemplele de bune practici in ceea ce priveste modul in care au implementat statele membre Planul European de Redresare Economica, la nivel national, respectiv masurile luate de statele membre in combaterea crizei economice cu ajutorul instrumentelor politicii de coeziune.
Masurile sunt prezentate succesiv avand in vedere patru aspecte: o scurta prezentare a fiecareia in parte, obiectivul sau economic, etapa de implementare la nivelul UE precum si exemple concrete de bune practici prin care s-au remarcat statele membre.
Citind acest raport am constatat ca spre deosebire de celelalte state membre care au raspuns crizei economice prin masuri coerente si agreate la nivelul Uniunii, potrivit Comisiei, Romania nu a facut acest lucru decat in perioada Guvernului liberal.
Astfel, tara noastra este mentionata ca exemplu pozitiv doar la masura care vizeaza promovarea antreprenoriatului si consolidarea cooperarii cu Banca Europeana de Investitii si Fondul European de Investitii.
Concret, Comisia Europeana remarca faptul ca in luna februarie 2008, cand, asa cum spuneam, Romania era condusa de Guvernul liberal, in ciuda constrangerilor bugetare de la nivel central, proiectele co-finantate public din Fondurile structurale au fost considerate o prioritate pentru Ministrul Finantelor Publice de atunci. Prin urmare, Romania a fost una dintre statele membre care au ales sa utilizeze instrumentul financiar JEREMIE, dedicat sustinerii intreprinderilor mici si mijlocii.
Potrivit Comisiei Europene, autoritatile romane de atunci au considerat acest instrument financiar ca fiind unul foarte util pentru a fi folosit cu atat mai mult in perioada de criza economica, datorita potentialul sau de mobilizare a capitalului, in sprijinul IMM-urilor.
Revenind la prezentul Guvernului Boc, sunt foarte curioasa in ce stadiu se afla proiectele finantate cu ajutorul acestui instrument financiar. Mai este oare o prioritate si pentru Guvernul actual?
Un alt raport dat publicitatii tot de Comisia Europeana care prezinta modul in care au utilizat statele membre Fondul de Coeziune in anul 2009, arata faptul ca Guvernul Boc comunica Comisiei date care nu au nici o legatura cu realitatea de la nivel national in ceea ce priveste accesarea si implementarea fondurilor europene. Un exemplu relevant in acest sens este faptul ca la sectiunea “Nereguli comunicate de catre statele membre in 2009″, Romania a comunicat zero nereguli.
Este foarte ciudat faptul ca Guvernul Boc raporteaza numai lucruri pozitive in ceea ce priveste modul in care Romania gestioneaza fondurile europene la nivel national in conditiile in care, acelasi raport al Comisiei arata foarte clar faptul ca rata noastra de absorbtie este de 9,1 %.
In conditiile in care opinia publica din tara este bombardata cu informatii reale privind neregulile si influienta politica in aprobarea si implementarea proiectelor finantate din fonduri europene, faptul ca la Comisia Europeana ajunge doar versiunea “fara nereguli” nu poate demonstra altceva decat iresponsabilitatea acestui guvern.
16 noiembrie 2010 Fara Comentarii »
Autoritatile romane nu au reusit inca sa convinga Statele Membre UE ca tara noastra este pregatita sa intre in Spatiul Schengen si avand in vedere politica externa deficitara a Guvernului, nici nu cred ca vor reusi. Franta a spus clar ca doreste amanarea acestui proces, cel putin un an. Guvernul olandez a decis ca nu va vota pentru aderarea Romaniei si Bulgariei la Spatiul Schengen daca rapoartele Comisiei Europene privind evaluarea celor doua tari nu indeplinesc toate criteriile. In plus, Marea Britanie si Germania s-au alarmat din cauza usurintei cu care autoritatile romane acorda cetatenia unei tari europene celor din Republica Moldova sau Ucraina. Presa europeana a scris ca aceasta actiune a Romaniei ar reprezenta o integrare, pe furis, a zeci de mii de cetateni care nu fac parte din tari membre UE, dar care ar urma sa obtina aceleasi drepturi precum europenii, inclusiv dreptul de munca in Occident.
S-a discutat destul de mult in ultima saptamana despre acest aspect dupa ce Consiliul de Ministri a inceput o consultare cu Parlamentul European privind aderarea Romaniei si Bulgariei la Schengen. Intre timp, experti ai Uniunii Europene fac penultima vizita de evaluare in Romania, inainte ca in martie, ministrii europeni de interne sa decida cand va avea loc aderarea tarii noastre la Spatiul Schengen.
Insa, cred ca dincolo de aspectele tehnice legate de acest proces, Guvernul Romaniei nu a inteles ca este vorba despre o negociere politica, foarte importanta in aceasta situatie. Traian Basescu si Emil Boc au distrus legaturile bilaterale pe care le avea Romania, chiar si pe cele cu Franta, cu care actualul sef al statului se lauda ori de cate ori avea ocazia. Si aceasta situatie poate fi observata de fiecare data cand au loc reuniuni la nivel inalt intre oficialii Statelor Membre. De cate ori nu am vazut imagini cu Presedintele Traian Basescu sau Premierul Emil Boc complet ignorati de reprezentantii marilor tari europene?
De ce este atat de importanta aderarea Romaniei la spatiul Schengen?
Pentru ca presupune eliminarea controalelor de la frontierele interne ale celor 25 de state semnatare ale acordului. Asta inseamna ca daca pana acum singura oprire a romanilor in drumul spre tarile Uniunii Europene era doar la bariera de intrare in Ungaria, aceasta va fi eliminata de indata ce tara noastra va deveni frontiera externa a spatiului Schengen.
Tocmai de aceea, lucrurile sunt mai complicate iar situatia rromilor romani si bulgari din Franta a demonstrat-o din plin. Pentru ca, in prezent, libertatea de circulatie obtinuta in urma eliminarii vizelor nu poate fi ingradita, intrarea in spatiul Schengen ar usura foarte mult deplasarile lor. Este foarte clar ca la nivelul Statelor Membre, care trebuie sa voteze in unanimitate in Consiliu, exista o ingrijorare din acest punct de vedere.
Cum nu actioneaza guvernantii Romaniei
Guvernantii romani se lauda doar ca au indeplinit o mare parte din cerintele tehnice, dar nu 100%. In rest, se plang ca Franta, Olanda, Marea Britanie sau Olanda vor sa blocheze aderarea noastra la Schengen, cand in realitate guvernul lui Emil Boc trebuia sa se asigure ca sunt indeplinite toate conditiile tehnice dar si cele politice pentru intrarea Romaniei in Spatiul Schengen in luna martie.
23 martie 2010 5 Comentarii »
Comisia Europeana a publicat raportul interimar privind progresele realizate de Romania in cadrul Mecanismului de Cooperare si Verificare (MCV).Citind acest raport am constatat cu stupoare ca una dintre “remarcile pozitive” la adresa Romaniei este aceea privind activitatea DNA. Ma intreb insa, daca stie exact Comisia cum actioneaza DNA in Romania si faptul ca aceasta institutie nu reprezinta altceva decat un instrument de presiune politica la indemana Presedintelui Basescu.
CITESTE TOT
