Culmea, după ce documentul a fost semnat de reprezentatul guvernului Boc, am citit in presa diverse articole care precizau ca tot Opoziția ar fi responsabila si pentru aceasta problema.

Țin sa precizez ca noi, europarlamentarii PNL, am avut o poziție foarte clara si am condamnat de la început Acordul Comercial de Combatere a Contrafacerii (ACTA). In Parlamentul European, am votat, in noiembrie 2012, o rezolutie ce subliniază foarte clar că viața privată și protecția datelor sunt valori fundamentale ale Uniunii Europene ( recunoscute la articolul 8 din Convenția Europeană a drepturilor omului și la articolele 7 și 8 din Carta Drepturilor Fundamentale a UE), care trebuie respectate în toate politicile și reglementările adoptate de UE si deci inclusiv in prevederile ACTA.

Cred cu tărie ca internetul trebuie sa ramana un spațiu liber iar încercarea PDL de a ingradi si mai mult drepturile fundamentale ale romanilor trebuie blocata.

Tratatul va ajunge in Parlamentul European în luna mai, in comisia de specialitate si după aceea în plen, pentru a fi votat. Așa cum se precizează si in rezoluție, PE isi rezerva dreptul de a nu aproba ACTA, in forma actuala.

Printre masurile adoptate recent se număra si amendamentul pe care l-am depus la bugetul UE pentru anul 2012 si care a fost votat in plenul Parlamentului European. Am inițiat acest amendament deoarece, in cadrul bugetului pentru anul acesta, unul dintre aspectele esențiale l-a constituit propunerea venita din partea Parlamentului de mărire a finanțărilor acordate educației, in special a liniei bugetare destinate Programului de invatare pe tot parcursul vieții. Prin aceasta modificare la bugetul Uniunii Europene, am solicitat alocarea unei sume care sa permită susținerea tuturor proiectelor europene care vor avea drept scop încurajarea parteneriatelor europene, utilizarea de noi modele educaționale, schimbul de bune practici si formarea cadrelor didactice in vederea prevenirii si împiedicării abandonului școlar in toate statele din Europa. Comisiile de specialitate din Parlamentul European, Comisia pentru cultura si educație si Comisia pentru Buget, au sprijinit inca de la început acest demers si au votat in favoarea amendamentului înainte ca acesta sa fie aprobat de plenul Parlamentului la Strasbourg. Drept urmare, in acest an vor fi alocați bani din cadrul bugetului extins al Programului de invatare pe tot parcursul vieții pentru acțiuni care vor viza prevenirea si combaterea abandonului școlar.

Aceste fonduri vin in sprijinul cadrelor didactice care, in repetate rânduri, au subliniat necesitatea unei formari profesionale adecvate si si-au exprimat dorința de a beneficia de aceasta. Mai exact, școlile care vor fi interesate sa obtina finanțare europeana pentru a-si imbunatati metodele de predare si invatare, pentru a-si forma profesorii si invatatorii, pentru a-si imbunatati performantele si calitatea actului educațional vor putea beneficia de o astfel de finanțare europeana. Obiectivul principal este ca prin intermediul acestor proiecte instituțiile de invatamant sa poată pune bazele unui model de invatare care sa fie adaptat nevoilor fiecărui elev, capabil sa prevină si sa combată abandonul școlar.

Din păcate, conform statisticilor Eurostat, tara noastră se afla printre statele care au o rata a abandonului școlar mare, cu un procent care depaseste media europeana. Criza economica actuala si veniturile mici sunt doar o parte dintre cauzele care stau la baza agravării acestui fenomen si consider ca este extrem de îngrijorător faptul ca autoritățile romane nu iau masuri eficiente pentru viitorul sistemului educațional din Romania si implicit al copiilor noștri. Avem nevoie urgenta de masuri concrete care sa duca la reducerea numărului tinerilor care abandonează școala, deoarece odată ramași fara studii aceștia isi pierd șansa de a avea un loc de munca si o viața decenta.

 Cu aceasta ocazie, am discutat impreuna cu reprezentanţii instituţiilor europene şi Preşedinţia poloneză a UE, experţi locali şi regionali implicati in politica de coeziune, precum si aleși locali din mai multe state membre, printre care si primarii USL: Andrei Chiliman (primarul Sectorului 1 din București), Romeo Stavarache (primarul municipiului Bacău) si Tudor Pendiuc (primarul municipiului Pitești), despre locul pe catre trebuie sa il ocupe dezvoltare locală integrată, in politicile si programele UE, post-2013.
 
  Dezbaterea a fost deosebit de interesanta deoarece am discutat pe marginea propunerilor Comisiei Europene privind metoda de dezvoltarea locală, cu accent deosebit pe dimensiunile urbana şi rurală ale politicilor teritoriale de dezvoltare.

          Propunerea Comisiei Europeana sustine punerea in aplicare a metodei de dezvoltare locala astfel incat parteneriatele locale, definite “de jos în sus”, sa fie integrate in strategiile de dezvoltare locala si regionala. Acestea vor putea fi finantate cu ajutorul Fondului European de Dezvoltare (FEDR), Fondului European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) precum şi a Fondului Social European (FSE).

          Discuţia din PE s-a concentrat in mod deosebit pe problemele cu care ne confruntam in prezent, lectiile pe care ar trebui sa le invatam din experientele trecute si implicit modalitatile prin care putem imbunatatii legislatia europeana, in domeniu, astfel incat aceste forme de dezvoltare locală şi de parteneriat sa raspunda, pe viitor, cu adevarat, nevoilor autoritatilor locale si regionale.
 
          Concret, ne dorim sa incurajam parteneriatele dintre mediul public, privat si organizatiile de voluntariat, oferind astfel un instrument foarte puternic de mobilizare si implicare a comunitatilor locale, organizatiilor si a cetatenilor.

          Desi Comisia a propus deja cateva solutii viabile pentru o parte dintre problemele cu care se confrunta autoritatile locale si regionale in accesarea si implementarea proiectelor finantate din bani europeni consider ca inca mai sunt multe aspecte de clarificat.

          In acest sens, am ridicat o serie de probleme identificate atat in ultima perioada de programare cat si in prezent, precum: lipsa unei definitii clare a metodologiei de dezvoltare locala si a coerentei cu alte programe si fonduri europene, necesitatea coordonarii intre strategiile definite de parteneriatele locale si regionale si strategiile nationale si europene, importanta consolidarii capacitatii administrative a statelor membre, deficitara, in mod deosebit, in noile state membre care nu au nici experienta si nici resursele necesare.

          In acest context, masuri precum implicarea autoritatilor locale inca din etapa prelegislativa, simplificarea cadrelor legislative si introducerea unor sisteme de monitorizare eficiente a activitatii derulate la nivel national sau crearea unui model unic de audit, ar contribui semnificativ la realizarea obiectivului de reducere a riscului de eroare si, implicit, la cresterea ratei de absorbtie a fondurilor europene.

          Este foarte important ca pentru viitoarea perioada de programare pe langa regulamentul comun stabilit la nivel european si aplicabil tututor statelor membre sa ne asiguram ca acestea nu vor avea posibilitatea de a introduce reguli suplimentare, la nivel national, cu atat mai mult cu cat acest mod de lucru si-a dovedit ineficienta, in actuala perioada de programare.
        Monitorizarea şi evaluarea trebuie sa impulsioneze invatarea politicilor si, impreuna cu controlul financiar, sa constituie un stimulent pentru imbunatatirea calitatii performantei.
         Sunt ferm convinsa ca o buna guvernanţă la nivel european, naţional, regional şi local este fundamentală pentru asigurarea calităţii procesului de luare a deciziilor, a planificării strategice şi a punerii în aplicare eficiente şi cu succes a politicii de coeziune.
          In ceea ce priveste rolul autoritatilor locale si regionale, este evident ca o implicare activa a acestora in procesul decizional inca din etapa prelegislativa alaturi de o analiza pertinenta a  eficientei mecanismelor gestiunii repartizate, cu diferitele responsabilitati ce revin atat Comisiei cat si statelor membre reprezinta garantia obtinerii unor rezultate mai bune in privinta absorbtiei fondurilor europene, in viitoarea perioada de programare.
          Prin urmare, este foarte important ca statele membre să ia masurile care se impun pentru a-si consolida capacitatea administrativa si a asigura cofinanţarea proiectelor atat prin contribuţii naţionale cat şi cu sprijin sub forma instrumentelor de inginerie financiară, cu scopul de a creste procentul de absorbtie a fondurilor si de a evita intarzieri suplimentare majore in materie de investitii.
          Tot cu aceasta ocazie, am sustinut si am solicitat Comisiei Europene continuarea proiectului “Erasmus pentru alesii locali si regionali” deoarece ofera posibilitatea unui schimb de experienţă activ în special în privinţa accesării fondurilor europene prin promovarea proiectelor comune şi a schimbului de experienţă. In acest sens, PE a adoptat, recent, un amendament care prevede alocarea unui buget de 2 milioane de Euro, insa, Comisia Europeana este cea care trebuie sa vina cu o propunere concreta care sa asigure, derularea efectiva a acestui program.

          Aceasta a fost doar o prima dezbatere pe marginea pachetului legislativ propus de Comisia Europeana însa, pe parcursul anului viitor, in cadrul procesului de consultare, vom organiza, in PE, mai multe evenimente de acest gen. In acest mod, ne asiguram ca, cel putin  la Bruxelles, vocea autoritatilor locale si regionale este auzita si luata in considerare, in cadrul negocierilor, astfel incat viitorul pachet legislativ sa răspunda nevoilor si problemelor cu care aceștia se confrunta.  

          Ideal ar fi ca si la nivel national, Guvernul Boc-Udrea sa aiba aceeiasi deschidere in a dezbate si consulta autoritatile locale si regionale dar si cetatenii in legatura cu propunerea Comisiei Europene privind viitorul pachet legislativ si, in mod deosebit, aspectele care afecteaza in mod direct Romania.

          Din pacate insa, acest Executiv, lipsit de orice credibilitate si consecventa nu numai la nivel national ci si la nivel european a picat demult examenul de trecere si la capitolul transparenta si comunicare fata de proprii cetateni. Aspectele despre care va vorbesc dar, mai ales, modul in care Romania va negocia legislatia europeana pentru urmatoarea perioada de programare ne va afecta, pe toti, pana in anul 2020. 

Pentru mai multe informatii pe aceasta tema va rog sa consultati documentele atasate: LDA_29_11_11_FP_fin, LEADER_CEMR_LDseminar, Piskorz – Urban Development, Seminar local development – ESF, 29_11_11_Seminar_Local_Development_final.

Pachetul propus de Comisie prevede un set de reguli foarte stricte pentru accesarea fondurilor europene în următoarea perioadă de programare. Concret, cuprinde un regulament general de stabilire a normelor comune care reglementează Fondul european de dezvoltare regionala (FEDER), Fondul social european (FSE), Fondul de coeziune (FC), Fondul european agricol pentru dezvoltare rurala (FEADR) si Fondul european pentru afaceri maritime si pescuit (EMFF). In plus, documentul cuprinde trei regulamente specifice pentru FEDER, FSE si Fondul de coeziune, doua regulamente referitoare la obiectivul de cooperare teritoriala europeana si, respectiv, la Gruparea europeana de cooperare teritoriala (GECT), doua regulamente privind Fondul european de ajustare la globalizare (FEG) si, respectiv, programul pentru schimbare sociala si inovare sociala precum si o comunicare privind Fondul de solidaritate al Uniunii Europene (FSUE).

In cadrul reuniunii de azi am adus in discuție o parte din punctele pe care le consider problematice si care sunt extrem de importante pentru Romania. Acestea vor trebui analizate si prin urmare le voi sustine pe parcursul negocierilor ce vor urma:

Reducerea bugetului alocat pentru politica de coeziune la 2.5% din PIB – aceasta masura nu este in avantajul tarii noastre care inregistreaza, in continuare, un decalaj important din punct de vedere al dezvoltarii, in raport cu celeleate state membre.
Limitarea finantarii pentru companiile mari – Comisia sustine doar finantarea companiilor mari care se concentrează pe proiecte de Cercetare & Dezvoltare. Consider deosebit de important sa ne asiguram ca, si in viitoarea perioada de programare,  companiile care au un numar de angajati mai mare de 250 de persoane vor putea sa acceseze bani europeni si pentru altfel de proiecte decat cele de Cercetare&Dezvoltare cu atat mai mult cu cat acestea colaboreaza foarte strans cu IMM-urile, carora dupa cum se stie, li se va acorda o importanta sporita in viitoarea perioada de programare.
Contractul de Parteneriat – Propunerea Comisiei la acest capitol este foarte neclara. Prin urmare, pe langa clarificari privind elementele de continut si partenerii care vor semna un astfel de contract am solicitat Comisiei să elaboreze un ghid pentru actorii din sectorul public şi privat privind punerea în practică a parteneriatului, a principiilor de guvernanţă pe mai multe niveluri precum şi a abordării integrate, recomandand ca măsurile care vizează promovarea acestor abordări să fie finanţate în cadrul asistenţei tehnice oferite de FEDER.
Dezvoltarea Urbana – Comisia a propus adoptarea unei liste de cel mult 300 de orase cu un numar maxim de 20 de orase pe stat membru care sa fie incluse in cadrul unei platforme de dezvoltare urbana. Din punctul meu de vedere este foarte important sa stim exact cum vor fi selectate cele 20 de orase cu atat mai mult cu cat indicatorii comuni mentionati in viitorul regulament  al FEDER vor favoriza mai mult orasele mari. In acest sens, consider ca o solutie mult mai buna ar fi inlocuirea acestei liste a oraselor  cu o lista a zonelor urbane, care sa fie propusa de statele membre, si care sa cuprinda mai multe orase. In acest fel, impactul si eficienta acestor proiecte europene va fi mult mai mare.
Conditionalitatile macro-economice -  Comisia doreste sa inaspreasca conditionalitatile aplicate fondului de Coeziune, printr-un nou mecanism care sa-i permita suspendarea automata a fondurilor. Avand in vedere faptul ca, din punctul meu de vedere, nu exista o legatura directa intre esecurile macro-economice ale unui stat membru si politica sa de dezvoltare regionala consider ca masura de a sanctiona statele membre codase din punct de vedere economic prin suspendarea automata a fondurilor europene ar fi una nedreapta pentru beneficiari in primul rand. Astfel, din cauza greşelilor unui guvern şi incapacitatea acestuia de a gestiona situaţia economică a unui stat membru vor plăti cetăţenii care sunt, de fapt, beneficiarii politicii de coeziune şi ai fondurilor structurale.
In continuare, propunerile Comisiei Europene vor fi examinate si amendate atat in cadrul  PE, prin intermediul Comisiei REGI cat si in Consiliu, in calitate de co-legislatori, obiectivul final pe care ni l-am propus fiind acela de a ajunge la un acord asupra textului, pana la sfârșitul anului 2012.
In ceea ce ma priveste, pentru următorul an de negociere îmi doresc, in primul rand, să convingem Executivul European că nu vom reusi sa simplificam, cu adevarat, procedurile si implicit sa facilitam accesul beneficiarilor la fondurile europene, decat daca vom limita posibilitatea ca statele membre să impună condiții suplimentare, la nivel național, față de cele impuse, deja, de la Bruxelles.
Prin urmare, implicarea si contributia noastra, a europarlamentarilor din Comisia REGI, in procesul de negociere a viitorului pachet legislativ este una foarte importanta insa este vital ca si in cadrul Consiliului interesele Romaniei sa fie sustinute cu consecventa si eficienta.
Avand in vedere insa lipsa crasa de credibilitate de care “se bucura” Guvernul Boc in randul celorlate state membre o astfel de misiune este, din punctul meu de vedere, imposibila.
In concluzie, sansa Romaniei este ca la momentul la care se va lua decizia finala in cadrul Consiliului, sa fie reprezentata de un alt guvern, un alt prim-ministru, care sa aiba argumentele si credibilitatea necesara pentru a asigura succesul in negocierile privind viitorul politicii de coeziune si bugetul alocat din fondurile structurale pentru perioada 2014-2020.

Bazele organizării acestui Festival Olimpic au fost stabilite inca din anul 2006 când a avut loc prima întâlnire, la Sinaia, intre Comitetul Olimpic Roman, primul ministru de atunci, Calin Popescu Tăriceanu si autoritățile locale, printre care si primarul Vlad Oprea. In septembrie 2008 a fost depus dosarul final de candidatura iar in decembrie 2008 Adunarea Generala a Comitetelor Olimpice Europene a decis ca ediția de iarna a Festivalului Olimpic al Tineretului European sa fie organizata in Romania.

Acest proiect va avea un impact semnificativ asupra dezvoltării orașelor participante: Sinaia, Bușteni, Azuga, Predeal, Râșnov si Brașov. Datorita acestui eveniment, localitățile vor beneficia de investiții importante in infrastructura dar si de proiecte de modernizare care vor contribui la crearea a 1200 de locuri de munca, pe o perioada de 3 ani.

Mai ramane o singura etapa: amendamentul aprobat astăzi de PE sa fie votat si in cadrul Consiliului Uniunii Europene, ca parte a procedurii bugetare.

                Astfel, am discutat despre importanta creării unei legături mai strânse intre universitati, programe de cercetare si întreprinderi, cat si despre recunoașterea calificărilor si diplomelor obținute intr-un alt stat membru. Studiile prezentate in aceasta dezbatere au arătat ca inca nu exista  suficiente parteneriate intre unitatile de invatamant superior si mediul de afaceri iar coordonarea intre tarile din Europa, in ceea ce privește recunoașterea diplomelor, este departe de a fi realizata. Pe langa toate acestea, persista problema mobilității tinerilor. Deși avem programul Erasmus care le da studenților posibilitatea sa isi urmeze studiile pentru o anumita perioada intr-un alt stat, doar un număr mic dintre aceștia ajung sa beneficieze pe deplin de el, mulți fiind constrânși, din pacate, de aspectul financiar.

                Cred intr-adevăr ca, pentru a putea ieși din criza si pentru a stimula creșterea economica viitoare, trebuie sa punem mai mult accent pe stabilirea de parteneriate intre universitati si mediul de afaceri, cat si pe creșterea gradului de competitivitate si atractivitate al instituțiilor noastre de invatamant. In plus, sunt de părere ca trebuie făcute mai multe eforturi pentru a oferi aceasta oportunitate, de a studia prin programul Erasmus, cat mai multor studenți inclusiv celor care aparțin unor categorii defavorizate. Este cunoscut faptul ca o astfel de perioada de studiu petrecuta intr-un alt stat membru le oferă tinerilor posibilitatea de a-si însuși un set de competente si aptitudini căutate pe piața forței de munca, mărind astfel șansele lor de a-si găsi o slujba după terminarea studiilor.

                Din păcate însa, situația invatamantului superior din tara noastră este mult mai grava decât in celelalte state membre UE. Majoritatea universitatilor noastre sunt departe de a fi competitive la nivel european si cu atât mai puțin la nivel mondial.  Cercetarea nu este deloc încurajata iar parteneriatele intre invatamantul superior si mediul de afaceri nu sunt nici măcar luate in considerare de către actualul ministru. De aceea, mi-as dori ca si Romania sa adopte si sa implementeze recomandările Comisiei si ale Parlamentului in domeniul educației, așa cum au făcut celelalte state care au inteles importanta invatamantului superior pentru creșterea si dezvoltarea  economica. Pentru aceasta însa, avem nevoie de o noua guvernare capabila sa realizeze o strategie naționala in domeniul educației, adaptata realităților din societatea româneasca si cerințelor existente la nivel european.

          Acest model de guvernanta economica propus de Comisia Europeana si agreat atât de Consiliu cat si de Parlamentul European  are, in primul rând, rolul de a echilibra si a controla economiile naționale. Si asta tocmai pentru ca ne dorim ca de acum încolo sa avem capacitatea de a identifica dezechilibrele economice la timp pentru a putea aplica masurile corective necesare.
          Este clar ca, pentru a putea realiza, in viitor, obiective precum creșterea competitivității, promovarea ocupării forței de munca, consolidarea stabilității financiare sau imbunatatirea situației finanțelor publice trebuie sa ne luam angajamente mult mai ambițioase si mai concrete atât la nivel național cat si european.
          Pachetul legislativ privind guvernanta economica este compus din șase propuneri, dintre care patru urmăresc consolidarea Pactului de stabilitate si creștere si supravegherea bugetara iar celelalte doua au in vedere monitorizarea si controlul dezechilibrelor macroeconomice in Uniunea Europeana.
          Intensificarea monitorizării tarilor membre printr-o evaluare anuala a bugetelor naționale, o mai buna coordonare a politicilor economice, aplicarea de noi sancțiuni pentru deficitele excesive, o mai mare transparenta in luarea deciziilor si a cheltuielilor guvernamentale dar si independenta profesionala a statisticilor si controalelor referitoare la situația financiara a unei tari reprezintă doar câteva dintre prevederile acestui pachet legislativ.
          In plus, stabilind un set de cerinte minime pentru cadrele nationale, vom incuraja atat asumarea de responsabilitati bugetare cat si eficacitatea procedurii de deficit excesiv. Este foarte important insa, ca planificarea bugetara a statelor membre sa aiba la baza previziuni realiste acordand, totodata, o atentie corespunzatoare sustenabilitatii sistemelor lor de protectie sociala precum schemele de pensii si sistemele de sanatate.
          In ceea ce priveste pozitia Grupului ALDE, am sustinut intotdeauna necesitatea unei strategii de iesire din criza si implicit a unor masuri imediate. Pachetul de guvernanta economica si cel de supraveghere economica reprezinta un pas inainte in acest sens, insa, din pacate, nu suficient pentru a depasi situatia extrem de grava in care ne aflam.
          Ieri, Presedintele Grupului ALDE, Guy Verhofstadt a adresat o scrisoare Presedintelui Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso solicitand ca Executivul european sa prezinte, cat mai curand, o noua abordare globala si comprehensiva menita a depasi actuala criza economica. ALDE propune cateva masuri concrete printre care: numirea unui membru al Comisiei Europene in functia de ministru european de finante, cu sarcina principala aceea de a definii liniile directoare ale politicii economice din zona euro, recapitalizarea sectorului bancar european, stabilirea unui sistem comun de emitere a bondurilor precum si stabilirea unui Pact pentru Convergenta Economica, Locuri de Munca si Crestere Economica.
          Pentru mai multe detalii pe aceasta tema gasiti, aici, scrisoarea mai sus mentionata.

Polonia este un model european de urmat din mai multe puncte de vedere. In primul rând, in ceea ce privește folosirea banilor europeni, aceasta tara a reușit sa contracteze aproape toți banii alocați de UE pentru aceasta perioada. Astăzi, ministrul polonez a fost prezent la un schimb de opinii in cadrul Comisiei pentru Dezvoltare Regionala a PE si a explicat care sunt cele 3 elemente care au condus la acest succes: o foarte buna capacitate administrativa, implementarea unor proiecte mari si impartirea eficienta a regiunilor. In plus, doamna ministru Bienkowska a susținut, cu modestie, ca orice stat membru poate atinge acest obiectiv, daca isi concentrează politicile pe rezultate concrete.
In al doilea rând, Polonia este un model de urmat deoarece oficialii acestui stat membru au pregătit din timp discuțiile cu Parlamentul European si Comisia Europeana, chiar înainte de a prelua Președinția UE. Va dau din nou exemplul ministrului pentru dezvoltare regionala, cu care am avut întâlniri inca din luna martie si am discutat despre ceea ce trebuie realizat in următoarele șase luni.
 Cred ca in acest moment dificil pentru Uniunea Europeana este foarte bine ca Polonia a preluat Președinția, tocmai pentru ca aceasta tara susține politicile care privesc dezvoltarea regionala si, mai ales, susține păstrarea aceluiași buget pentru următoarea perioada de programare.
 Însa, negocierile nu vor fi deloc ușoare in următoarele luni. In septembrie, Comisia Europeana va publica noul regulament referitor la politica de coeziune iar Polonia va trebui sa ajungă la o concluzie, împreuna cu celelalte state membre, referitoare la noul cadru legislativ. Sunt câteva puncte dificile care vor trebui abordate si unul dintre acestea se refera la crearea regiunilor de tranziție (pentru regiunile care au intre 75 si 90% din PIB). Sunt opinii pro si contra in rândul statelor membre, in ceea ce privește acest aspect însa, deși pentru Romania aceasta categorie nu se aplica deocamdată (pentru ca noi avem regiuni sărace), am susținut înființarea regiunilor intermediare tocmai pentru a le da posibilitatea acestora sa utilizeze cat mai mulți bani europeni, in speranța ca si Romania va putea intra in aceasta categorie, cat mai curând.
 Astăzi, ministrul dezvoltării regionale din Polonia a făcut o impresie foarte buna, in Parlamentul European, si a convins ca politica de coeziune este cea care poate contribui la creșterea economica a statelor membre. Spre deosebire de ministrul roman al dezvoltării regionale care a ignorat invitația Parlamentului European, din luna aprilie, si mai mult decât atât l-a trimis pe secretarul de stat, Răzvan Murgeanu, care a pus Romania într-o situație extrem de jenantă prin prestația lamentabila pe care a avut-o.