23 noiembrie 2011 
2 Comentarii »
Astazi, in cadrul Comisiei pentru Dezvoltare Regionala a PE (REGI), am avut un prim schimb de opinii pe marginea noului pachet legislativ privind politica de coeziune pentru perioada 2014-2020, adoptat de Comisia Europeana, in luna octombrie.
Pachetul propus de Comisie prevede un set de reguli foarte stricte pentru accesarea fondurilor europene în următoarea perioadă de programare. Concret, cuprinde un regulament general de stabilire a normelor comune care reglementează Fondul european de dezvoltare regionala (FEDER), Fondul social european (FSE), Fondul de coeziune (FC), Fondul european agricol pentru dezvoltare rurala (FEADR) si Fondul european pentru afaceri maritime si pescuit (EMFF). In plus, documentul cuprinde trei regulamente specifice pentru FEDER, FSE si Fondul de coeziune, doua regulamente referitoare la obiectivul de cooperare teritoriala europeana si, respectiv, la Gruparea europeana de cooperare teritoriala (GECT), doua regulamente privind Fondul european de ajustare la globalizare (FEG) si, respectiv, programul pentru schimbare sociala si inovare sociala precum si o comunicare privind Fondul de solidaritate al Uniunii Europene (FSUE).
In cadrul reuniunii de azi am adus in discuție o parte din punctele pe care le consider problematice si care sunt extrem de importante pentru Romania. Acestea vor trebui analizate si prin urmare le voi sustine pe parcursul negocierilor ce vor urma:
Reducerea bugetului alocat pentru politica de coeziune la 2.5% din PIB – aceasta masura nu este in avantajul tarii noastre care inregistreaza, in continuare, un decalaj important din punct de vedere al dezvoltarii, in raport cu celeleate state membre.
Limitarea finantarii pentru companiile mari – Comisia sustine doar finantarea companiilor mari care se concentrează pe proiecte de Cercetare & Dezvoltare. Consider deosebit de important sa ne asiguram ca, si in viitoarea perioada de programare, companiile care au un numar de angajati mai mare de 250 de persoane vor putea sa acceseze bani europeni si pentru altfel de proiecte decat cele de Cercetare&Dezvoltare cu atat mai mult cu cat acestea colaboreaza foarte strans cu IMM-urile, carora dupa cum se stie, li se va acorda o importanta sporita in viitoarea perioada de programare.
Contractul de Parteneriat – Propunerea Comisiei la acest capitol este foarte neclara. Prin urmare, pe langa clarificari privind elementele de continut si partenerii care vor semna un astfel de contract am solicitat Comisiei să elaboreze un ghid pentru actorii din sectorul public şi privat privind punerea în practică a parteneriatului, a principiilor de guvernanţă pe mai multe niveluri precum şi a abordării integrate, recomandand ca măsurile care vizează promovarea acestor abordări să fie finanţate în cadrul asistenţei tehnice oferite de FEDER.
Dezvoltarea Urbana – Comisia a propus adoptarea unei liste de cel mult 300 de orase cu un numar maxim de 20 de orase pe stat membru care sa fie incluse in cadrul unei platforme de dezvoltare urbana. Din punctul meu de vedere este foarte important sa stim exact cum vor fi selectate cele 20 de orase cu atat mai mult cu cat indicatorii comuni mentionati in viitorul regulament al FEDER vor favoriza mai mult orasele mari. In acest sens, consider ca o solutie mult mai buna ar fi inlocuirea acestei liste a oraselor cu o lista a zonelor urbane, care sa fie propusa de statele membre, si care sa cuprinda mai multe orase. In acest fel, impactul si eficienta acestor proiecte europene va fi mult mai mare.
Conditionalitatile macro-economice - Comisia doreste sa inaspreasca conditionalitatile aplicate fondului de Coeziune, printr-un nou mecanism care sa-i permita suspendarea automata a fondurilor. Avand in vedere faptul ca, din punctul meu de vedere, nu exista o legatura directa intre esecurile macro-economice ale unui stat membru si politica sa de dezvoltare regionala consider ca masura de a sanctiona statele membre codase din punct de vedere economic prin suspendarea automata a fondurilor europene ar fi una nedreapta pentru beneficiari in primul rand. Astfel, din cauza greşelilor unui guvern şi incapacitatea acestuia de a gestiona situaţia economică a unui stat membru vor plăti cetăţenii care sunt, de fapt, beneficiarii politicii de coeziune şi ai fondurilor structurale.
In continuare, propunerile Comisiei Europene vor fi examinate si amendate atat in cadrul PE, prin intermediul Comisiei REGI cat si in Consiliu, in calitate de co-legislatori, obiectivul final pe care ni l-am propus fiind acela de a ajunge la un acord asupra textului, pana la sfârșitul anului 2012.
In ceea ce ma priveste, pentru următorul an de negociere îmi doresc, in primul rand, să convingem Executivul European că nu vom reusi sa simplificam, cu adevarat, procedurile si implicit sa facilitam accesul beneficiarilor la fondurile europene, decat daca vom limita posibilitatea ca statele membre să impună condiții suplimentare, la nivel național, față de cele impuse, deja, de la Bruxelles.
Prin urmare, implicarea si contributia noastra, a europarlamentarilor din Comisia REGI, in procesul de negociere a viitorului pachet legislativ este una foarte importanta insa este vital ca si in cadrul Consiliului interesele Romaniei sa fie sustinute cu consecventa si eficienta.
Avand in vedere insa lipsa crasa de credibilitate de care “se bucura” Guvernul Boc in randul celorlate state membre o astfel de misiune este, din punctul meu de vedere, imposibila.
In concluzie, sansa Romaniei este ca la momentul la care se va lua decizia finala in cadrul Consiliului, sa fie reprezentata de un alt guvern, un alt prim-ministru, care sa aiba argumentele si credibilitatea necesara pentru a asigura succesul in negocierile privind viitorul politicii de coeziune si bugetul alocat din fondurile structurale pentru perioada 2014-2020.
22 noiembrie 2011 Fara Comentarii »
Grecia este una dintre tarile UE cu probleme foarte mari in utilizarea fondurilor europene.
Deși deficientele Greciei la acest capitol nu sunt atât de grave precum cele din Romania, ministrului grec pentru dezvoltare regionala i s-a părut normal sa răspundă invitației Comisiei REGI a PE de a veni, personal, sa ne prezinte situația absorbției fondurilor europene din tara sa.
Noul ministru a detaliat punctele slabe si dificultățile pe care le întâmpina Grecia, in prezent, dar a vorbit si despre planul de masuri asumat de executivul elen in fata Comisiei Europene pentru perioada imediat următoare, in vederea creșterii ratei de absorbție a fondurilor europene.
La începutul acestui an am dorit sa avem aceeași dezbatere, in cadrul Comisiei REGI, cu ministrul dezvoltării regionale din Romania. Doamna Udrea însa a ales sa se comporte ca un politician iresponsabil si nu a onorat aceasta invitație.
Toata lumea cunoaște situația dezastruoasa in care se afla Romania in ceea ce privește utilizarea fondurilor europene, cu o rata de absorbție de 3,7%. Chiar daca si-au dovedit deja incompetenta, un minim de bun simt le-ar fi impus guvernanților noștri sa fie onești in dialogul cu instituțiile europene.
Când însa nu ai argumente logice pentru ceea ce reprezintă Romania, astăzi, in Europa, este mai simplu sa fii laș si arogant chiar si in relația cu autoritățile de la Bruxelles.
Este clar ca Executivul României nu este capabil sa își asume responsabilitatea pentru dezastrul in care a adus tara si cu atât mai puțin sa pună in aplicare planul de masuri impus de CE, tocmai pentru a nu pierde fondurile alocate tarii noastre.
27 octombrie 2011 1 Comentariu »
In aceasta sesiune plenara a Parlamentului European de la Strasbourg am votat bugetul UE pentru anul 2012. In cadrul proiectului a fost adoptat amendamentul, pe care l-am depus, pentru a putea finanța si din bani UE Festivalul Olimpic al Tineretului European, organizat in Romania. Ediția de iarna a evenimentului va avea loc in februarie 2013 si reprezintă cea mai importanta manifestare de acest fel de la nivel european, o buna oportunitate pentru promovarea tarii noastre dar si a educației sportive in rândul tinerilor.
Bazele organizării acestui Festival Olimpic au fost stabilite inca din anul 2006 când a avut loc prima întâlnire, la Sinaia, intre Comitetul Olimpic Roman, primul ministru de atunci, Calin Popescu Tăriceanu si autoritățile locale, printre care si primarul Vlad Oprea. In septembrie 2008 a fost depus dosarul final de candidatura iar in decembrie 2008 Adunarea Generala a Comitetelor Olimpice Europene a decis ca ediția de iarna a Festivalului Olimpic al Tineretului European sa fie organizata in Romania.
Acest proiect va avea un impact semnificativ asupra dezvoltării orașelor participante: Sinaia, Bușteni, Azuga, Predeal, Râșnov si Brașov. Datorita acestui eveniment, localitățile vor beneficia de investiții importante in infrastructura dar si de proiecte de modernizare care vor contribui la crearea a 1200 de locuri de munca, pe o perioada de 3 ani.
Mai ramane o singura etapa: amendamentul aprobat astăzi de PE sa fie votat si in cadrul Consiliului Uniunii Europene, ca parte a procedurii bugetare.
13 octombrie 2011 6 Comentarii »
In Comisia pentru Cultura si Educație din PE am discutat, zilele trecute, situația invatamantului superior din Uniunea Europeana. In cadrul dezbaterii, am analizat starea actuala din acest domeniu in contextul in care, la nivel european, se căuta soluții si se fac eforturi pentru a imbunatati calitatea educației, mai ales in aceasta perioada de criza economica.
Astfel, am discutat despre importanta creării unei legături mai strânse intre universitati, programe de cercetare si întreprinderi, cat si despre recunoașterea calificărilor si diplomelor obținute intr-un alt stat membru. Studiile prezentate in aceasta dezbatere au arătat ca inca nu exista suficiente parteneriate intre unitatile de invatamant superior si mediul de afaceri iar coordonarea intre tarile din Europa, in ceea ce privește recunoașterea diplomelor, este departe de a fi realizata. Pe langa toate acestea, persista problema mobilității tinerilor. Deși avem programul Erasmus care le da studenților posibilitatea sa isi urmeze studiile pentru o anumita perioada intr-un alt stat, doar un număr mic dintre aceștia ajung sa beneficieze pe deplin de el, mulți fiind constrânși, din pacate, de aspectul financiar.
Cred intr-adevăr ca, pentru a putea ieși din criza si pentru a stimula creșterea economica viitoare, trebuie sa punem mai mult accent pe stabilirea de parteneriate intre universitati si mediul de afaceri, cat si pe creșterea gradului de competitivitate si atractivitate al instituțiilor noastre de invatamant. In plus, sunt de părere ca trebuie făcute mai multe eforturi pentru a oferi aceasta oportunitate, de a studia prin programul Erasmus, cat mai multor studenți inclusiv celor care aparțin unor categorii defavorizate. Este cunoscut faptul ca o astfel de perioada de studiu petrecuta intr-un alt stat membru le oferă tinerilor posibilitatea de a-si însuși un set de competente si aptitudini căutate pe piața forței de munca, mărind astfel șansele lor de a-si găsi o slujba după terminarea studiilor.
Din păcate însa, situația invatamantului superior din tara noastră este mult mai grava decât in celelalte state membre UE. Majoritatea universitatilor noastre sunt departe de a fi competitive la nivel european si cu atât mai puțin la nivel mondial. Cercetarea nu este deloc încurajata iar parteneriatele intre invatamantul superior si mediul de afaceri nu sunt nici măcar luate in considerare de către actualul ministru. De aceea, mi-as dori ca si Romania sa adopte si sa implementeze recomandările Comisiei si ale Parlamentului in domeniul educației, așa cum au făcut celelalte state care au inteles importanta invatamantului superior pentru creșterea si dezvoltarea economica. Pentru aceasta însa, avem nevoie de o noua guvernare capabila sa realizeze o strategie naționala in domeniul educației, adaptata realităților din societatea româneasca si cerințelor existente la nivel european.
12 octombrie 2011 Fara Comentarii »
Am participat, ieri, la “Open Days”, cel mai important eveniment anual ce privește politica regionala. Mai exact, in aceasta saptamana, autoritățile de la Bruxelles organizează seminarii si dezbateri, pe teme specifice, dedicate reprezentanților de la nivel regional și local, experților și societății civile care acționează în domeniul politicii regionale.
Este un moment important mai ales pentru ca saptamana trecuta, Comisia Europeana a prezentat propunerea sa privind noul pachet legislativ pentru viitoarea perioada de programare (2014-2020). Acum avem ocazia sa ascultam opinia comunitatilor locale din statele membre care cunosc foarte bine actualele probleme si vor avea un rol deosebit de important in punerea in aplicare a viitoarei legislații.
De aceea, in intervenția mea de astăzi am susținut ca trebuie sa ne concentram eforturile pe identificarea de soluții concrete pentru imbunatatirea actualului cadru legislativ tocmai pentru a putea utiliza cat mai eficient fondurile structurale si de coeziune.
Din experiența de pana acum si din evaluările prezentate frecvent de către Comisia Europeana reiese foarte clar ca ne confruntam cu multe probleme in ceea ce privește procedeul de alocare al banilor europeni.
Cu aceasta ocazie am readus in discuție rolul esențial pe care cred ca trebuie sa îl aibă autoritățile locale in acest domeniu. Prin urmare, trebuie sa ne asiguram ca aceștia vor fi implicați in procesul decizional inca din etapa pre-legislativa. In plus, este nevoie sa li se asigure cursuri de formare la acest nivel atât in etapa de pregătire cat si in cea de implementare a proiectelor.
Un alt aspect care nu funcționează eficient este sistemul de control si de aceea, pentru evitarea supra-controlului am propus crearea unui sistem unic de audit ce va aduce beneficii statelor membre iar Executivului European i-ar permite sa constate mai ușor eventualele nereguli. O alta soluție pe care o consider esențiala se refera la simplificarea si uniformizarea normelor, atât la nivelul UE cat si la nivel național, pentru a împiedica autoritățile din statele membre sa impună reguli in plus fata de cele europene.
Si nu in ultimul rând, cred cu tărie ca trebuie sa încurajam întreprinderile mici si mijlocii sa acceseze banii europeni pentru ca acestea sa păstreze si sa creeze locuri de munca cu atât mai mult acum, in contextul economic dificil in care ne aflam. Pentru aceasta însa, este nevoie sa simplificam legislația referitoare la instrumentele financiare destinata IMM-urilor.
Așadar, la nivelul Parlamentului European, am venit cu propuneri concrete pentru a simplifica actualul sistem legislativ si implicit, pentru a putea folosi cat mai eficient fondurile structurale si de coeziune. In continuare, împreuna cu Comisia Europeana si reprezentanții statelor membre vom negocia preluarea in viitoarea legislație a tuturor acestor propuneri menite a soluționa problemele cu care se confrunta, in prezent, beneficiarii proiectelor europene.
In timp ce la Bruxelles discutam deja despre legislația privind viitorul politicii de coeziune (2014-2020), in Romania, guvernul Boc nu a reușit sa implementeze, nici in al doisprezecelea ceas, masurile urgente solicitate de Comisia Europeana, atât de necesare, pentru a avea o rata mai mare de absorbție a fondurilor.
Intre timp, tara noastră pierde bani europeni nerambursabili iar romanii plătesc dobânzile pentru împrumutul pe care actualii guvernanți l-au luat de la FMI.
05 octombrie 2011 3 Comentarii »
Astăzi, sărbătorim Ziua Mondiala a Profesorilor si as dori sa ii felicit pe toți dascălii din Romania si sa le mulțumesc pentru contribuția pe care o aduc, in fiecare zi, la educația si la dezvoltarea copiilor noștri.
Din păcate, ziua aceasta este marcata de rezultatele îngrijorătoare publicate intr-un nou raport realizat la solicitarea Comisiei Europene (pe care îl găsiți aici). Acestea evidențiază faptul ca in majoritatea tarilor europene salariul de baza al profesorilor este mai scăzut decât PIB-ul național pe cap de locuitor. Mai mult decât atât, datele pentru anul școlar 2009/2010 indica faptul ca profesorii din Romania sunt cel mai prost plătiți.
Documentul arata faptul ca, deși majoritatea profesorilor din Europa si-au menținut puterea de cumpărare in perioada 2009/2010, in Romania, salariile acestora au fost profund afectate de criza economica. In același timp, tari precum Olanda si Polonia au crescut salariile profesorilor.
Studiul mai subliniază ca deși majoritatea guvernelor au fost nevoite sa ia masuri de austeritate, au inteles ca susținând educația vor contribui implicit la creșterea economica, creșterea gradului de ocupare a forței de munca si promovarea cercetării si a inovării.
Mi-as dori ca anul viitor, pe 5 Octombrie, sa putem sărbători cu bucurie Ziua Mondiala a Profesorilor iar acestia sa fie apreciați de autoritățile romane la adevărata lor valoare.
